Informaţii Generale

Gaz de șist

Pentru cei care nu cunosc  clar ,cuvântul  şist


DEFINIŢIA  cuvântului ȘIST. 

• Strat de Sedimente, pietriș, nămoluri  de păcuri şi argile (arginină metanică)şi roci presate la presiuni mari şi temperaturi înalte pe cale natură, care au proprietatea de a  fi poroase şi a se fărâmița  sau desface în foi subţiri cu suprafețe paralele. Sub forma de rocă metamorfică sau  rocă sedimentară.

• ȘIST, șisturi, s. n. Rocă metamorfică sau sedimentară care are proprietatea de a se desface ușor în foi sau în plăci subțiri cu suprafețe paralele. ◊ Șist cristalin = rocă formată prin procesul de metamorfism al altor roci sub acțiunea presiunii

Gazul de șist este un gaz al cărui zăcământ este captiv ,prin în fisurile,spaţiile dintre rocile poroase de pietriș presat,în rocile calcaroase,ardezii,dolomită şi cărbune presat : - între plăcile de șisturi ori în straturile de cărbune și aflate la o adâncime mai mare decât zăcămintele de gaz convențional . 

•  Gazul de șist se găsește la adâncimi cuprinse între 1800 m-3000 de m adâncime (1,8 km-3 km adâncime), în straturile de şist bituminos și calcaros de gresie,bitum și dolomită și grund vulcanic.Care sunt de obicei șisturi poroase, spongioase. Fracturarea naturală fără exploatarea omului poate produce cutremure locale  de 3-4 ML gr Richter și alunecări de teren (prăbușiri în gol, în caverne). Din cauza  rezistenței  slabe a acestor straturi de adâncime la mișcări seismice și la presiuni mari. În mod natural, are un efect benefic prin ruperea solului local  şi scoaterea  la suprafață  a diferitelor  șuvoaie noroioase bogate în HUMUS BIOLOGIC şi MINERALIER  trecut prin Aquifer,stratul pânzei freatice. Spun ,în mod natural , fiindcă Natura are legile ei precise atunci când  produce FRACTAREA  (Ruperea,Zdrobirea şi Fisurarea) local. Şi rar  atunci  când un zăcământ  rupe un echilibru natural.Devine prea sărac sau prea bogat și dens. 

 

 Gazul de șist este un  produs natural din  gama  Gazului natural ;şi este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit după așezarea zăcământului. Cea mai mare parte este constituită din metan, la care se adaugă uneori cantități apreciabile de hidrocarburi saturate (alcani), metan (CH₄), etan (C₂H₆), propan (C₃H₈), hidrocarburi nesaturate, alchene sau olefine, și hidrocarburi aromatice sau arene care în lanțul formulei chimice au o legătură dublă (=) ca etena (etilena) C₂H₄. Alcanii ce au o structură chimică inelară mai sunt numiți și cicloalcani, având formula chimică generală C_nH_2n. Alchenele pot avea de asemenea forme ciclice ca ciclopentanul.
 Gazele de şist prinse în rocile  de şist de la mare adâncime, mai conțin: vapori de gaze condensate din care cauză mai sunt numite gaze umede, hidrogen sulfurat (H₂S), care necesită îndepărtarea sulfului, și până la 9% dioxid de carbon (CO₂) care diminuează calitatea gazului.

Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologică decât a cărbunelui sau petrolului, oferind și avantaje în privința limitei de emisii de CO₂, gazele naturale pot înlocui cu ușurință petrolul . Totuși, impactul său asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de apă. Iar substanțele chimice în procesul de fisurare a rocilor riscă să ajungă în multe cazuri chiar în pânzele freatice și să le polueze.

Răspândirea zăcămintelor de gaz de şist

Exploatarea acestui tip de gaz are o răspândire mai largă în Statele Unite, unde deja există peste 50 de mii de puțuri de mică adâncime.

 
Succesul american a determinat și alte țări să se întrebe dacă nu cumva pot scăpa de dependența de gazele rusești și arabe și dacă nu dețin pe teritoriul lor prețioasa resursă. Deja, Canada a descoperit gaze neconvenționale în Apalași și în Columbia Britanică . În Polonia se află cele mai mari zăcăminte de gaze de șist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cub . Iar în Ucraina rezervele de gaz de șist se ridică la cel puțin 30 de trilioane de metri cubi .