Petiţie Impotriva fracturarii hidraulice a gazelor de sist in ROMANIA

Împotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist în ROMÂNIA

Dacă doreşti să semnezi petiţia ,apasă acest LINK:

http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h

Semnatarii acestei petiții, ne adresam Guvernului României, deoarece:
Considerăm că o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii României, să fie în cunostiinţă de cauză cu riscurile pentru mediu şi pentru sănătatea lor, şi fără ca România să dispună de o legislaţie în acest domeniu.
Cerem interzicerea oricarei activitati de "fracturare hidraulica" pentru gaze de sist pe intreg teritoriul ROMÂNIEI!

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului 2011 această activitate, Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare în 2012, Danemarca, Olanda, Cehia și Irlanda au instituit moratorii, și de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. In Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool datorita fracturării hidraulice, activitatea de explorare a fost un timp suspendată. Numeroase state din SUA au impus moratorii (Virginia, New Jersey, Ohio, New York, Pennysilvania) iar in altele precum Vermont este total interzisă.

În Parlamentul European au fost prezentate mai multe studii si rapoarte care au semnalat numeroasele riscuri ale metodei care au generat efecte negative în zonele în care metoda s-a aplicat. Studiile efectuate , indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislația actuală a UE. Experţii atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu si sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate. Într-un raport din 2011, experţii europeni au propus Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu. Incă din 2012, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să aducă imbunătățiri acestei legislatii cât mai curând.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracturare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adauga reteaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a solurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a zeci de mii de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari cu porozitate și permeabilitate reduse. Pentru a putea extrage  gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică (fracking).
Fracturarea hidraulică - Este singura metodă de extragere a gazelor de şist în acest moment. Metoda combină forajul săpat vertical, și apoi în plan orizontal, ajungând la adâncimi de pana la 3-6 km. Rocile sunt fracturate artificial, fapt ce poate cauza sau antrena seisme. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru fiecare foraj.
Sub o presiune imensă (peste 1000 atm) milioane de litri de apă sunt utilizate la fiecare foraj (cantitățile diferă de la o companie la alta și de la un zăcământ la altul, în funcție de tehnologia utilizată și de caracteristicile geologice ale zăcământului) , apa este amestecta cu substanţe chimice toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetatorii au identificat peste 750 de asemenea substanțe. Conform unei liste cuprinzand 260 de astfel de substante furnizata de New York State aceasta conţine:

• 58  de substanțe, dintr-un total de 260, au proprietăți problematice
• 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanțe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
• substanta (Naftalină bis (1-metiletil) - în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
• 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
• 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
• 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi acril-amidă , oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
• 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi clorhidrat hidroxilamină ;

• 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
• 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Pentru fiecare foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! Circa 2/3 din aceste fluide rămân in subteran (fiind sechestrată de la alte utilizări).  O parte din această apă împreună cu gaze, poate migra in timp in panza freatica. Apa contaminată se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei.  Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă (cca. 7% din cantitatea de gaz metan se pierde în procesul de extractie), acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Pe traseu, fluidul de fracturare, se conecteză cu elemente radioactive din subsol şi apoi le transportă la suprafaţă. Apa reziduală rezultată în urma fracturării conține substanțe radioactive precum uraniu si radon antrenate din straturile parcurse, arsenic, metale grele, și alte substante chimice toxice fiind extrem de periculoasă, iar depozitarea ei extrem de dificilă și riscantă. Fluidele recuperate sunt depozitate în iazuri, sau containere, existând riscul să se producă scurgeri. În România aceste fluide - apa reziduală NU POATE fi purificată, deoarece în zonele unde s-au concesionat perimetre, nu exista facilități de tratare industriale ale apelor uzate!
Este nevoie de un număr foarte mare de sonde doar pentru un teritoriu restrâns, în comparație cu exploatările de gaze convenționale. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5-8  ani (cele de gaz convențional timp de decenii). Mii de camioane de mare tonaj sunt utilizate și zona este supusă unor condiții de trafic greu.
Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă, deși în SUA monitorizările au fost îngreunate de faptul că această activitate a fost începând din 2005 exceptată din Legea pentru calitatea apei și cea privind calitatea aerului. Motivele sunt legate în principal de tehnologia folosită. Metoda de explorare a gazelor de şist nu este mai puțin periculoasă decât cea de extragere a acestora, deoarece și în etapa de explorare avansată se utilizează fracturarea hidraulică, singura diferență fiind scara operațiunilor.
Sumar, pagubele cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist sunt:

• Apă potabilă și ape subterane contaminate;
• Soluri toxice și radioactive;
• Poluarea aerului;
• Cutremure și alunecări de teren;
• Cancer și boli incurabile pentru oameni și animale;
• Distrugerea florei şi a faunei, afectarea biodiversității;
• Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Îmbolnăviri : S-a studiat faptul că în zonele în care s-a utilizat fracturarea hidraulica pentru extragerea gazelor de șist, numărul de boli este creștere în mod dramatic ca urmare a  consumul apei din zona de exploatare, dar si aerului contaminat cu substanțe chimice toxice, unele cancerigene. Datorită intoxicării cu substanțe chimice producând afecțiuni dintre cele mai severe si greu de tratat au fost semnalate: nefropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme în timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala și multe altele, iar mortalitatea este în creștere.
Comuna Gherghești, județul Vaslui, a decis printr-o hotarâre a Consiliu Local INTERZICEREA EXPLORĂRII SI EXPLOATĂRII GAZELOR DE ȘIST pe raza comunei. Alte consilii locale din județele Vaslui și Timiș au adoptat recent hotărâri segmentatoare. La Costinești în Dobrogea în urma consultării prin referendum, populația a spus NU fracturării hidraulice în proporție de 94%. În cursul anului 2012 dar și mai recent pe 27 Februarie 2013, în Bârlad, aproape 8000 de oameni au ieșit pentru a manifesta. Pe data de 4 aprilie, în numeroase localități din țară au avut loc mitinguri și marșuri.
Cerem interzicerea oricărei activități de fracturare hidraulică pentru explorarea și exploatarea zăcămintelor neconvenționale pe teritoriul României, inclusiv pentru gaze de șist.
Solicităm Guvernului:
1. Ca toate Acordurile de concesiune pentru explorare și exploatare a gazelor neconvenționale - gaze de sist aprobate prin hotărâri de Guvern, să fie anulate.
2. Să susțină în Parlamentul României proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei fracturării hidraulice a rocilor în explorarea-dezvoltarea-exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase, aflat în procedură la Camera Deputaților.
3. Să adopte un nou Moratoriu în privința exploatării gazelor de șist și a utilizării fracturării hidraulice pe scară largă în România, cel puțin pana când Comisia Europeana va definitiva un cadru legislativ care sa poată preveni riscurile acestei metode.


Mai mult, considerăm că acum, când sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcționarea resurselor publice și a finanțelor publice, în detrimentul susținerii producerii de energii din surse regenerabile. Este cu atât mai grav că nici la nivel comunitar, Uniunea Europeană nu dispune de o legislație care să reglementeze utilizarea metodei fracționarii hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist, potrivit raportului elaborat de Direcția Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului European, în iunie 2011,  si alte  rapoarte prezentate în Parlamentul European si in Comisia Europeana în cursul anului trecut. Toate aceste studii si rapoarte semnalează riscuri importante, iar Guvernul ar fi trebuit sa le aducă la cunoștința publicului înainte de a lua aceste decizii. După cum știm cu toții, lupta împotriva fracturării hidraulice (frackingului), nu va fi de ajuns. Pentru a câștiga această bătălie pe termen lung, este nevoie să ne reducem dependența de combustibilii fosili, să promovăm alternativ sursele de energie durabile.